Cum ne creăm realitatea?

          Este foarte bine să știm fiecare dintre noi că în mod conștient sau inconștient ne creăm clipă de clipă realitatea. Mare majoritate a oamenilor o fac într-un mod inconștient, însă există din ce în ce mai multe entități magnifice care fac această creație în mod conștient, deliberat, din iubire pentru iubire și stare de bine.

articol realizat de Răzvan Danc, după învățăturile Niculinei Gheorghiță

          Cum ne creăm realitatea? Așa cum spuneam: conștient sau inconștient însă ambele moduri au aceleași instrumente ajutătoare:

  1. Gândul – deși avem impresia că gândul nu este important, toate cercetările demonstrează ușor, ușor că el te ridică, el te coboară. Gândul acționează în corp aproape instantaneu. Dacă zi de zi avem doar gânduri distructive, pline de judecăți și critici la adresa noastră și a celor din jur, vom atrage ceva de frecvență asemănătoare: oameni, situații, lucruri care să confirme și acutizeze. Chiar ieri citeam un verset magnific ce ajută această idee: cu ce măsură veți măsura, vi se va măsura și vi se va da și mai mult. Foarte interesant, nu. Adică atunci când emiți un gând (și un cuvânt) acel gând pleacă în câmpul cuantic și se va întoarce la tine cu o putere mult mai mare. Exact ca în cazul bumerangului. Așadar, de aceea când spunem sau gândim ceva rău de x sau y, ne auzim mai multe, mai dure. La fel și când nutrim gânduri de iubire, încredere, compasiune etc.
  2. Emoția – în spatele oricărei emoții se află un gând. Emoțiile sunt niște reacții chimice care au loc ca urmare a existenței gândului. Odată creată emoția – cumul de neurotransmițători și hormoni – ea pleacă în corp, ajunge la organe și celule și chimismul întregului corp se schimbă – conform gândului. Astfel că dacă avem gânduri bune, pline de lumină și căldură, corpul va zâmbi, va avea o stare de bine, de armonie și pace și implicit sistemul nervos parasimpatic se va activa, ducând la echilibru și activând autovindecarea corpului. La polul opus, un gând de ură, neîncredere, critică etc, va crea și el o reacție în corp prin secreția de cortizol și adrenalină care sunt un semnal al activării sistemului nervos simpatic – luptă sau fugi. Așa că practic de la un gând ne putem aduce armonie în corp sau ne putem aduce boală – întrucât activarea repetată a sistemului nervos simpatic și implicit a stării de stres duce la deteriorarea organismului, la inactivitatea sau activitate scăzută a sistemului imunitar, iar asta dă cale liberă virușilor și bacteriilor să pună stăpânire pe corp. Dragilor, alegeți-vă cu responsabilitate gândurile pentru că sunt creatoare de emoții și deci de sănătate radiantă sau de boală. Așa să fie!
  3. Cuvântul – este o extensie a gândului. Este, aș zice, un gând la pătrat. O confirmare a gândului. Deși gândul are o valoare foarte mare, când ai și verbalizat gândul puterea lui crește și crește și crește. Când ai rostit un cuvânt ai semnat un contract cu câmpul cuantic că așa este și așa să fie. Ți-ai dat acordul ca totul să se desfășoare conform intenției tale – a observatorului. De aceea, e atât de important să fim atenție la toate cuvintele pe care le rostim: cele blocante – trebuie, sper, încerc, nu pot, dar etc sau cele magice – vreau, mulțumesc, știu, pot, Dumnezeu etc. Sunt creatoare. Dacă un gând îl poți schimba în 7 secunde de la emiterea lui, fără a afecta câmpul cuantic și a te „supune” versetului, când ai spus cuvântul totul este semnat. Nu mai poți întoarce nimic. De aceea se spune: un cuvânt doare mai mult ca o palmă – deși cea din urmă e reprobabilă. Alegeți-vă cuvintele cu atenție și responsabilitate și dacă nu aveți nimic bun de zis, păstrați tăcerea – Dacă tăceai, filosof rămâneai. Așa să fie!
  4. Acțiunea – este ceea ce pune în mișcare legea atracției sau lucrul conștient. Este inutil, aș zice, să spui afirmația: „Eu sunt dintotdeauna locul de muncă ideal”, iar tu toată ziua să stai în pat sau „Eu sunt dintotdeauna sănătate radiantă” și să faci fel și fel de excese. Acțiune înseamnă implicare, înseamnă să mergi în aceeași direcție cu gândurile alese conștient. Adică, dacă tot vrei un loc de muncă ideal, spune afirmația, însă mergi și depune și CV-uri la diverse firme. Dumnezeu ne dă, dar nu ne bagă în traistă. Foarte realistă și această vorbă. Adică, potențial există pentru toată lumea, însă este necesar ca noi să facem întotdeauna primul pas. Poți aștepta mult și bine și face ani întregi afirmații dacă nu acționezi concret. Cunosc multe persoane care știu teoria asta foarte bine și pot să o reproducă întocmai ca pe o rugăciune, însă viața lor e la fel ca înainte de a avea cunoaștere. Un motiv este „credințele adânc înrădăcinate în subconștient” despre care vom vorbi în dată. Dragii mei, atunci când ați decis că vreți să fiți creatorii conștienți ai realității voastre este nevoie ca gândurile, emoțiile și cuvintele voastre să fie suplinite și de acțiune. Afirmațiile creează rețele neuronale, oportunități, însă dacă tu nu ieși în afara zonei de confort, alegi să stai în colțul tău, aceste oportunități vor trece, exact așa cum au venit. Așa să fie!
  5. Credințele adânc înrădăcinate în subconștient – astea pot bloca o acțiune. Aceste credințe sunt născute fie în copilărie, fie cauzate de o traumă. Cert e că ele ne trasează destinul dacă nu lucrăm conștient să le schimbăm. Credințele sunt ca niște programe de calculator ce au nevoie de doar un click pentru a rula la intensitate maximă. Am întâlnit în activitatea mea persoane care aveau dorință de evoluție, însă când îi invitam la acțiune – căci filosofie e infinită – se transformau. Oameni care erau plini de avânt, deveneau foarte mici și îmi spuneau: va zice că sunt nebun(ă)/mă duce la nebuni/bagă divorțul/îmi va rupe caietele. Practic li se activau acele programe, vechile rețele neuronale și clacau. Aceste credințe ne crează realitatea. Practic, în primă fază cu ele lucrăm. Exemplu de credințe false: banii nu aduc fericirea, mai bine sărac și sănătos, toți bărbații sunt…toate femeile sunt…,sunt blestemat, sunt un păcătos, pe mine nu mă iubește Dumnezeu, am farmece, ăsta e destinul meu, asta mi-e crucea, ce ți-e scris în frunte ți-e pus, omul nu se schimbă niciodată, sunt sărac, eu nu pot, eu nu am șanse etc. Mai adăugați voi căci sigur mai există. Toate astea nu fac altceva decât să ne țină în primele două sigilii în care să ne simțim înfricoșați, să ne simțim vinovați și că nu merităm nimic. Eu am scos toate aceste credințe false și am înlocuit totul cu una pe care v-o afirm și vouă: sunt extraordinar; viața mă iubește. Așa să fie! Dacă nu schimbi conștient aceste credințe false, ele te vor sabota toată viața, vei fi un om care se va mulțumi cu puțin spre deloc. Și revenim la versetul de mai sus: cu ce măsură veți măsura, vi se va măsura și vi se va da și mai mult și mai adaug unul: celui ce are, i se va da; dar, de a cel ce n-are se va lua și ce are. Traducerea este cât se poate de simplă: dacă te vezi mic, neimportant, neînsemnat, toată viața ți se va desfășura așa, vei întâlni și îți vei crea inconștient evenimente care să îți confirme acest lucru cum nu se poate mai bine. Pentru a elimina aceste credințe este nevoie de lucru conștient pentru a crea noi rețele neuronale care în 6 luni – un an să devină o nouă atitudine. După ani în care am fost niște victime, cred că un an este foarte puțin. Așa să fie!
  6. Vizualizarea – este un procedeu prin care cu ajutorul gândului, creezi emoție elevată în corp – când o faci conștient. Desigur, că poți crea și emoție distructivă având fel și fel de scenarii distructive. Tot ce ținem în focus, concentrare, lob frontal devine realitate conform intenției Așa că, dacă vrei un loc nou de muncă, seara înainte să adormi vizualizează-te acolo, cum ești cu colegii și foarte, foarte important cum te simți acolo. În vizualizare, emoția este cheia. De ce? Deoarece îi oferim corpului o mică monstră din acel viitor în care vrem să fim, conform lui Joe Dispenza, iar el se va conforma. De ce e nevoie ca el să se conformeze? Ei bine, tot Joe Dispenza spune că dacă rulezi un gând distructiv (sau pozitiv) mai multă vreme – el va crea o emoție (am descris procedeul mai sus foarte clar), acea emoție merge în corp. Repetând acest procedeu, corpul devine minte, și de unde așa cum gândeai ajungeai să te simți, totul se va transforma în cum te simți, așa gândești. Iată cum s-au schimbat polii. Deci corpul a devenit minte. De aceea este important să oferim corpului un crâmpei din acel viitor, pentru a-l ajuta să inmagazineze acea emoție și să devină minte întru materializare. Dacă ți-ai obișnuit corpul cu o anumită stare de a fi, de îndată ce vei schimba gândul el va avea o reacție de respingere. „Cum, atâta timp mi-ai dat ciocolată și acum nu-mi mai dai????? Ha, ha, ha! S-o crezi tu.” Și atunci începe oboseala, te doare ici, colo și parcă a-i renunța. Aici intervine voința și credința. Dacă ești suficient de determinat, vei continua să lucrezi cu tine, chiar dacă ai semnale contrare din corp. La un moment dat corpul tău va zice: „Hmm, nu e de glumă. El chiar a vorbit serios. Ia sa vedem, poate această ciocolată e mai bună.”Și în sfârșit se naște acceptarea interioară. Așa să fie!

Poate de cele mai multe ori nu dăm atenție, nu realizăm, însă dacă am arunca o privire onestă în viața noastră, cam tot ce am gândit și am vrut cu adevărat a devenit realitate. La polul opus, și de ce ne-a fost foarte, foarte frică a devenit din nou realitate. Dacă nu a fost așa, era pentru motivul că nu aveam cu adevărat nevoie de acel lucru, că nu ne-am implicat suficient, că a fost făcut pentru a da bine în fața altora sau pentru a ne simți noi superiori cuiva.

          De fiecare dată când fac eu un inventar al vieții mele, în poziția de observator – adică privesc ce am avut de învățat și nu emoția – realizez că tot ce mi-am dorit așa a fost și ce mi-am dorit într-un mod egotic nu am îndeplinit, însă nici nu aveam cu adevărat nevoie.

          Practic, realitatea asta – subiect dezbătut intens – este creată de principiul Observatorului din fizica cuantică. Acesta se rezumă simplu: nu există „realitate” până aceasta nu e observată. Sau realitatea se întâmplă, există, conform intenției observatorului.

          În acest sens, vă invit să schimbăm puțin macazul. Dacă în mod normal, suntem programați în primii șapte ani și primim fel și fel de programe pe care le vom rula toată viața, programe care ne creează realitatea clipă de clipă, vă invit să acționăm de acum înainte în mod conștient. Și responsabil. În momentul în care nu faci altceva decât să te comporți așa cum ai fost învățat, ești pe pilot automat și acest pilot automat nu vrea mai mult decât să te ajute să supraviețuiești. Iar asta corespunde primelor trei sigilii prin care urcă energia vieții tale.

          Pe lângă aceste trei sigilii, mai există patru. Ele sunt de vibrație înaltă, accesibile celor care trăiesc conștient, antrenați și animați de iubire, creație, voință, intenție, credință, prezență. Toate astea, după cum se vede, nu au nicio legătură cu supraviețuirea, cu victimizarea, frica, vinovăția etc. Sunt stări elevate care ne ajută să ne construim o viață minunată.

          Energia vieții aflându-se în sigiliile de supraviețuire, ne creăm o realitate în care experimentăm doar stări de vibrație joasă, în care avem tendința să găsim în exterior vinovați, să așteptăm pe cineva care să vină și să ne salveze, stări în care putem fi cu foarte multă ușurință manipulați.

          Principalul nostru aliat este gândul dublat de concentrare. Acest tandem este cheia pentru o viață trăită conștient. Dacă nu suntem responsabili cu privire la gândurile pe care le avem în fiecare moment, nu facem altceva decât să ne creăm realitatea în mod inconștient.

          Până la vârsta de șapte ani, creierul copilului este programabil, iar el asimilează totul. Totul. Orice îi spui, devine un program în subconștientul lui, program ce îl va rula atunci când e adult, dacă nu intervine conștient. Primii șapte ani sunt perioada de aur a vieții, deoarece nu există perioadă mai benefică pentru a crea Oameni. De aceea, părinții au o responsabilitate uriașă. Asta face diferența între un om care pleacă în viață cu toate instrumentele necesare dezvoltării armonioase și cel care are nevoie să muncească toată viața pentru a elimina anumite tipare distructive și a le înlocui.

          Există șansă. Acum știința confirmă tot mai multe principii prin care noi prin intermediul gândului nostru, acompaniat de cuvânt, acțiune, emoție și concentrare (care este liantul) ne putem schimba programarea subconștientă și, mai mult de atât, ne putem modifica expresia genetică. Fascinant. Iată, încă o confirmare a faptului că noi ne creăm realitatea și că suntem stăpânii vieții noastre și nu suntem niște entități controlate de gene.

          Așadar, folosim gândul-concentrat pentru a crea conștient. Din punctul meu de vedere, cea mai ușoară cale pentru a înlocui un tipar subconștient cu unul nou, cea mai ușoare cale de a construi realitatea conștient este crearea unor rețele neuronale în creier. Cum? Prin intermediul afirmațiilor. Cred că acest tip de afirmații (Eu sunt dintotdeauna….) nu sunt simplă autosugestie. Tocmai datorită modului în care se fac, a disciplinei care se naște în jurul acestor afirmații și practic, a proceselor observabile din creier. Afirmațiile sunt creatoare de realitate – nu automințire, amăgire. Nu este gândire pozitivă. Atunci când gândești pozitiv, practic tu fugi sau lupți cu negativul. Iar când faci asta, negativul prinde și mai multă putere – întocmai cum spunea și Lise Bourbeau. Afirmațiile sunt accesare a Sinelui Divin interior, a Scânteiei Divine care este omnipotentă, omniprezentă și omniscientă. Acolo avem resurse nelimitate și ne putem manifesta întocmai. Este nevoie doar de accesare conștientă. De conectare a personalității cu Divinul din noi. Așa să fie!

          În concluzie, dacă până acum am urmat cei șase pași inconștienți și ne-am creat realități care ne-au adus la boală, amăgire, durere, vă invit să schimbăm totul și să creăm conștient noi rețele neuronale, noi gânduri, emoții, cuvinte, acțiuni, credințe și vizualizări. Schimbarea se produce atunci când gândești superior felului în care te simți. (Joe Dispenza)

          Creați conștient, lucrați cu voi și alegeți să fiți cei care vă creați viața, vă creați destinul. Eliberați-vă de credințele false și clipă de clipă fiți responsabili. Așa să fie!

Cu iubire și dăruire pentru încântarea Sinelui Divin!

 

Advertisements

7 Comments Add yours

  1. inaloveworld says:

    Complex și superb articolul! Mulțumesc!

    Liked by 1 person

    1. RAZVAN DANC says:

      Mulțumesc!!! ❤

      Liked by 1 person

  2. Extraordinara multumim !

    Like

    1. RAZVAN DANC says:

      Mulțumesc

      Like

Tu ce părere ai?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s